În multe state europene, protejarea tinerilor de jocurile de noroc este o prioritate. Țări precum Suedia, Germania, Regatul Unit sau Franța aplică reguli stricte privind vârsta minimă, publicitatea, auto-excluderea și obligațiile operatorilor. Aceste bune practici pot inspira schimbări și în România.
Această metodă presupune prezentarea unui document de identitate (buletin, pașaport, permis) pentru a dovedi că utilizatorul are vârsta legală.
➡️ Este metoda standard, dar necesită personal instruit și este vulnerabilă la conturi partajate .
Sistemele de identitate electronică națională (precum BankID în Suedia și Norvegia) sunt integrate direct în procesele de autentificare și verificare a utilizatorului.
➡️ Este una dintre cele mai fiabile și ușor de folosit metode, dar presupune o infrastructură digitală avansată .
Această metodă utilizează tehnologie biometrică:
➡️ Este dificil de falsificat, dar ridică provocări privind protecția datelor personale și confidențialitatea .
Acestea sunt metode moderne de verificare a vârstei care protejează complet intimitatea utilizatorului. Ele funcționează pe principiul „dublei anonimități”, astfel:
Cum funcționează:
→ În loc să trimită datele personale direct site-ului, este redirecționat spre un sistem de verificare extern (denumit „Age Verification Provider” – AVP).
→ Dar: site-ul de jocuri nu primește niciun fel de informație personală – doar un „DA/NU” dacă utilizatorul este major.
→ Astfel, niciun actor nu are acces la ambele informații (identitate + destinație online).
În România, în prezent, verificarea vârstei înainte de accesul la jocurile de noroc online se bazează în principal pe două mecanisme:
1. Verificare prin documente de identitate (KYC)
Toți operatorii licențiați sunt obligați de legislația ONJN să solicite utilizatorilor:
➡️ Astfel, majoritatea platformelor online verifică documentele trimise la KYC înainte de accesul jucătorului .
2. Sistem standardizat ONJN / KYC internizat la operatori
Legislația românească (GEO 77/2009 și normele ONJN) specifică că operatorii:
„Un singur pas care blochează toate jocurile de noroc”
În multe țări europene, statul oferă cetățenilor posibilitatea de a se auto-exclude – adică să decidă voluntar să nu mai aibă acces la jocuri de noroc, online sau fizic. Odată ce o persoană se înscrie într-un astfel de sistem, toți operatorii licențiați sunt obligați să îi blocheze accesul, iar comunicările de marketing sunt întrerupte automat.
Exemple de platforme funcționale:
Cum reglementează alte țări europene publicitatea jocurilor de noroc?
🎯 Obiectiv comun: protejarea minorilor și a persoanelor vulnerabile
Țări precum Spania, Franța, Germania sau Suedia au adoptat reglementări stricte care limitează modul în care industria jocurilor de noroc se poate promova în spațiul public – mai ales când vine vorba de tineri.
Țară | Interval de difuzare permis pentru reclame |
Spania | Doar între 1:00 – 5:00 dimineața |
Germania | Interzis în timpul programelor pentru familie |
Franța | Interzis în timpul sporturilor pentru tineret |
Suedia | Publicitate permisă doar cu etichetare clară: „Atenție – risc de dependență” |
➡️ În multe țări, reclamele trebuie însoțite de mesaje de avertizare obligatorii despre riscul de adicție, la fel ca în cazul țigărilor sau alcoolului.
Scopul este de a nu crea un model aspirational fals pentru adolescenți sau tineri vulnerabili.
Excepție: sponsorizările trebuie aprobate și înregistrate la autorități, doar dacă nu există expunere directă către minori.
Țările europene care au luat în serios protejarea minorilor au limitat drastic accesul industriei la spațiul media, sportiv și digital. România, în schimb, permite în continuare publicitate agresivă în jurul școlilor, pe tricourile sportivilor sau în social media.
În multe state europene, operatorii nu pot funcționa doar ca simpli furnizori de jocuri. Ei au responsabilitatea legală de a proteja jucătorii, mai ales pe cei vulnerabili sau minori.
➡️ Ignorarea acestor obligații poate duce la suspendarea licenței.
✅ În Regatul Unit, personalul din agențiile de pariuri este evaluat periodic pentru cunoștințele despre joc responsabil.
➡️ Site-ul trebuie să întrerupă automat accesul când limita e atinsă.
Reglementare | Detalii |
💶 Limită per rotire | Maxim 1 euro per rotire la jocuri slot |
⏱️ Pauză între rotiri | Minim 5 secunde între rotiri |
⛔ Jocuri interzise | Interzisă funcția de “auto-play” |
🎯 Verificare OASIS | Accesul permis doar după verificarea vârstei și identității în registrul național |
➡️ Scopul acestor reguli este de a descuraja jocul compulsiv și de a preveni pierderile automate masive.
În multe țări, industria jocurilor de noroc nu are libertate totală. Operatorii sunt obligați să intervină când jocul devine riscant. În România, aceste măsuri sunt sumare, slab reglementate sau inexistente în practică.
| Obligație operator | România | Germania | Franța | Regatul Unit |
|---|---|---|---|---|
| Monitorizare activă a jucătorilor | ❌ Nu este obligatorie; ONJN nu are acces real-time la servere | ✅ Obligatorie – algoritmi identifică comportamente problematice | ✅ ANJ cere planuri anti-“exces de joc”; monitorizare activă solicitată | ✅ Detectare semne dependență + audituri anuale |
| Intervenție la risc de adicție | ❌ Lipsă proceduri automate sau notificări jucători | ✅ Notificări și limitări automate (pauze, interdicții) | ✅ Avertismente automate + auto-excludere | ✅ “Reality checks” și resurse de sprijin |
| Formare profesională a personalului | 🟡 Cerută formal, fără obligații clare de training periodic | ✅ Instruire Obligatorie în domeniul dependenței | ✅ Planuri de instruire periodic auditabile | ✅ Evaluări anuale & certificări |
| Setarea de limite de depunere/sesiune | 🟡 Posibilă, dar nu impusă automat | ✅ Max €1 000/lună; €1/spin + pauză 5s | ✅ Limite individuale & planuri de prevenție | ✅ Limite + “reality checks” & audit |
Proiectul nostru abordează expunerea tinerilor din România la riscurile jocurilor de noroc. În perioada septembrie 2024 – iunie 2025, ne propunem să identificăm factorii de risc și motivațiile din spatele acestei probleme, să promovăm soluții preventive și să creștem gradul de conștientizare în rândul tinerilor, părinților și educatorilor.
