Cât câștigă industria jocurilor de noroc și cât pierde statul român?

Un sector mare, dar opac

Deși industria jocurilor de noroc este omniprezentă în spațiul public românesc — prin reclame, sponsorizări și aplicații — contribuția ei economică este înconjurată de incertitudine. Cifrele oficiale sunt incomplete, iar statul român nu are instrumentele necesare pentru a urmări în timp real dimensiunea reală a acestui sector.

Număr companii active

290

Angajați

23 369

Cifră de afaceri totală

11,25 mld RON

Profit total declarat

1,07 mld RON

Contribuție estimată la PIB

Sub 0,7 %

Companie	Cifră de afaceri (2023)	% din piață
Loteria Română	1,222,445,234 RON	10,85 %
Superbet Betting & Gaming SA	551,786,761 RON	4,90 %
Max Bet SRL	461,016,218 RON	4,13 %
Restul (Intergame, Babaco, MAD Total etc.)

Top 5 investitori în publicitatea online vs. restul pieței (2023)

Ce face ONJN și de ce nu funcționează?

Paradox ONJN: Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) ar trebui să monitorizeze în timp real toată activitatea operatorilor, dar Curtea de Conturi a descoperit că ONJN nu are acces nici măcar la propriile servere.

„Statul român pierde anual între 250 și 370 milioane EUR din cauza manipulării indicatorilor financiari.”

„Return to Player (RTP) este reglat arbitrar de operatori, fără control din partea ONJN.”

Fenomenul online: cel mai popular mod de a cheltui cu cardul

Conform BNR, plățile cu cardul pentru jocuri de noroc sunt cele mai frecvente în România.
Estimare: 2 miliarde EUR cheltuiți anual online la pariuri și cazinouri.
În ciuda reglementării, fenomenul este scăpat de sub control.

! Concluzie clară și critică

România are o industrie profitabilă, dar pe care statul nu o înțelege și nu o controlează. În timp ce publicitatea e omniprezentă, contribuția la economie este sub așteptări, iar pierderile fiscale pot ajunge la sute de milioane de euro anual.