Reglementarea jocurilor de noroc în România este detaliată și tehnică, dar pune accent pe fiscalitate și control administrativ, mai degrabă decât pe protejarea oamenilor vulnerabili. Deși legea recunoaște riscurile adicției sau accesului minorilor, aceste teme sunt tratate marginal, ca efecte colaterale.
Operatorii trebuie să obțină două documente:
- Licență de organizare (valabilă 10 ani)
- Autorizație de exploatare (reînnoibilă anual)
- Există trei clase de licențe: pentru operatori B2C, furnizori tehnici B2B și monopolul de stat (Loteria Română).
- Jocuri tradiționale (săli, cazinouri, pariuri fizice)
- Jocuri online (pariuri și cazinouri digitale)
- Jocuri specifice (Loto, VLT, tombole, keno, poker)
- Taxe de licențiere, autorizare, administrare
- „Taxa pe viciu”
- Impozite pe câștigurile jucătorilor (până la 40%)
- Mecanisme de autoexcludere și limitare
- Reguli privind protecția minorilor
- Reguli de publicitate responsabilă (dar slab aplicate)
- Obligații anti-spălare de bani și supraveghere digitală
Analiza noastră arată că statul reglementează industria jocurilor de noroc mai ales ca o sursă de venit și un risc fiscal. Protecția consumatorului, sănătatea publică sau prevenirea adicției sunt tratate secundar sau vag.
Temă analizată | Număr ocurențe | Observație cheie |
---|---|---|
Conformitate legală | 398 | Prioritate absolută |
Prevenirea criminalității | 141 | Control digital și penal |
Economie | 112 | Industria = sursă de venit |
Protecția consumatorului | 110 | Doar formal, fără sprijin real |
Libertatea industriei | 22 | Predictibilitate legală |
Responsabilitate morală | <20 | Termeni vagi |
Sănătate publică | <20 | Aproape inexistentă |
România are o legislație strictă din punct de vedere administrativ, dar slabă în privința intervenției sociale. Pentru ca reglementarea să protejeze cu adevărat tinerii și persoanele vulnerabile, este nevoie de o schimbare de paradigmă: de la fiscalitate, la solidaritate.
Proiectul nostru abordează expunerea tinerilor din România la riscurile jocurilor de noroc. În perioada septembrie 2024 – iunie 2025, ne propunem să identificăm factorii de risc și motivațiile din spatele acestei probleme, să promovăm soluții preventive și să creștem gradul de conștientizare în rândul tinerilor, părinților și educatorilor.